Ziua de 19 august, când s-au împlinit 131 de ani de la naşterea maestrului muzicii româneşti – George Enescu, a fost onorată, la cele trei sedii ale Muzeului „Enescu“, printr-o serie de manifestări cu puternic impact la public. După cum menţionam într-un articol anterior, la Sinaia, în cadrul Festivalului „Enescu şi muzica lumii“, directorul artistic – reputatul violoncelist Marin Cazacu – a programat, în colaborare cu Muzeul, la Vila „Luminiş“ (singura clădire ridicată de Enescu după propriile sale schiţe, devenită de mulţi ani casă memorială, reintrată de curând în circuitul evenimentelor muzicale), un program susţinut de tineri talentaţi, abordând partituri enesciene, dar şi opusuri de Bach, creator deosebit de apropiat sufletului Maestrului, precum şi pagini de Ravel sau P. Constantinescu. Am ascultat, astfel, între altele, câteva partituri de Enescu – Balada şi Impromptu pentru vioară şi pian, Legenda pentru trompetă şi pian sau Toccata din Suita nr. 2 op. 10 pentru pian, dar am pătruns pentru câteva clipe şi în atmosfera casei sale, privind şi bastonul care i-a fost sprijin în ultimii ani de viaţă, expus acum prin proiectul „Obiectul lunii“. Şi, pentru că directorul Muzeului „Enescu“, Cristina Andrei, a realizat faptul că toate clădirile care se leagă de existenţa şi creaţia enesciană, aflate în administraţia Muzeului, trebuie să reintre în circuitul deschis (şi) al evenimentelor muzicale oferite publicului larg, la Tescani, evenimentele organizate sub genericul „George Enescu în imagini şi muzică“ au cuprins, la secţia „Dumitru şi Alice Rosetti-Tescanu – George Enescu“, recitaluri susţinute de „Duo Remember Enescu“ (Corina Răducanu şi Eugen Dumitrescu, alăturând lucrări pentru pian la patru mâini, de Enescu Publicitate şi Ravel) şi de compozitorii Cătălin Creţu şi Gabriel Mălăncioiu, beneficiarii burselor „Enescu“ acordate de Muzeu anul acesta,