"Consecinţele referendumului: pierderi economice şi neîncredere pe plan intern şi internaţional”

- Bătălia pentru demiterea preşedintelui Ro­mâ­niei s-a încheiat cu repunerea în funcţie a lui Traian Bă­sescu. Care sunt consecinţele celor două luni de lupte politice?

- Cred că despre consecinţe vom mai vorbi multă vreme de-acum încolo, pentru că n-au apărut toate. Să le notăm pe cele pe care le suportăm acum. Pe plan intern, a fost distrusă stabilitatea economică şi stopată creşterea economică, pe baza căreia aveam prognoze oarecum îmbucurătoare şi credit în faţa FMI, a Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene, ca un stat solvabil. Din acest punct de vedere, încercarea de demitere a pre­şe­dintelui Băsescu s-a dovedit nu numai inutilă, dar şi nepatriotică. O altă consecinţă este că s-a produs o radicalizare extremă a taberelor intrate în conflict. Şi aşa, dialogul devenise dificil şi din ce în ce mai ru­di­mentar, acum însă nici măcar nu mai este vorba despre o adversitate pronunţată, ci de o ură fără margini îm­potriva duşmanului politic. Nu se mai pune problema să se discute raţional, cu argumente, ci fiecare vrea li­chi­darea adversarului. De 20 de ani ne chinuim să adu­cem politica de la nivelul străzii - cu manifestaţii vio­lente, abuzuri şi intervenţii sângeroase ale autorităţilor - la cel parlamentar, iar acum coborâm cu ea direct în grotă. Alte consecinţe: deprecierea masivă a leului, care ne afectează pe toţi; decredibilizarea statului în faţa băncilor, care îl vor împrumuta mult mai greu şi mult mai scump; pierderea încrederii partenerilor din UE şi NATO, care se va răsfrânge în toate domeniile. Deja e clar că nu vom intra în spaţiul Schengen anul acesta şi poate nici la anul. D-na Viviane Reding, vi­ce­preşedintele Comisiei Europene, ne-a avertizat asupra acestui fapt. Iar d-l Jose Manuel Barroso, care şi-a ex­primat îngrijorarea faţă d