Recent, la Cluj-Napoca, a avut loc al XI-lea Multicolocviu European de Parazitologie – EMOP XI, organizat sub patronajul Federaţiei Europene de Parazitologie, având ca idee de bază „paraziţii într-o lume în schimbare“. Au participat cu lucrări orale şi postere medici umani, medici veterinari şi biologi din institute de învăţământ şi de cercetare, din spitale şi clinici, laboratoare de diagnostic, atât din România, cât şi din străinătate – practic, de pe toate continentele. Numărul participanţilor a depăşit 750 de specialişti. În deschiderea congresului, prof. dr. Santiago Mas-Coma (Valencia), preşedintele Fe­dera­ţiei Europene de Parazito­logie, a subliniat importanţa ştiin­ţifică şi practică a para­zitologiei, în condiţiile socioeco­nomice actu­ale, mereu în schimbare. De aseme­nea, a luat cuvântul şi prof. dr. Doru Pamfil, rectorul Uni­versităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Cele peste 500 de comu­nicări ştiinţifice au cuprins o gamă largă de subiecte, spe­cifice parazito­logiei umane şi celei veterinare, precum şi un număr însemnat de parazito-zoonoze, care intere­sează ambele profesiuni. Unele lucrări au abordat ideea că modificările socioeconomice produse pe plan mondial, alături de încălzirea globală, contribuie la înmulţirea şi răspândirea bolilor parazitare. În acest context, un exemplu relevant îl constituie înmulţirea şi agresiunea căpuşelor, fenomen urmărit de cercetători, cu deosebire în Europa. Aceşti acarieni hematofagi, din familia Ixodidae, transmit prin înţepare, la om şi la animale, boli virotice, bacteriene şi parazitare, depistabile în prezent prin tehnici moderne de diagnostic (biomoleculare, PCR, genomice). Astfel, pot fi urmărite epide­miologia, emergenţa şi re-emergenţa bolilor produse de acestea, cum sunt rickettsiozele şi, mai recent, unele borrelioze. Studii efectuate în Franţa (Socolovschi C.