* A prezis soarta ţarilor ruşi, războiul Rusiei cu Franţa din 1812 şi intrarea triumfală a lui Napoleon în Moscova, destinul tragic al Casei Imperiale a Romanovilor şi moartea martirică a ultimului ţar, Nicolae al II-lea. A prevestit cele două războaie mondiale, căderea autocraţiei imperiale şi valul de nenorociri care a lovit întreaga lume, ca urmare a revoluţiei bolşevice. Pentru aceste profeţii, călugărul rus Abel a fost aruncat în temniţă, unde a petrecut peste 20 de ani *
O proorocire împlinită
Martie 1796. Cetatea Shlisselburg, aflată nu departe de Curtea Imperială ţaristă de la Sankt Petersburg. Într-una din celulele cumplitei fortăreţe, acolo unde erau aruncaţi cei care unelteau împotriva ţarului, era întemniţat un prizonier misterios. Fusese adus în mare taină, după miezul nopţii, cu capul acoperit, pentru ca nimeni să nu îl poată recunoaşte. Temnicerii îl păzeau cu străşnicie, de parcă ar fi fost o persoană extrem de importantă şi totodată periculoasă. Doar câţiva oameni din întreaga Rusie cunoşteau motivul încarcerării sale: avusese îndrăzneala de a vorbi despre împărăteasa Ecaterina cea Mare. Şi nu oricum. Proorocise ziua, ora şi chiar minutul morţii marii ţarine: pe 6 noiembrie 1796. Pentru straşnica "insultă” adusă împărătesei, bărbatul avea să plătească scump. Deşi era un simplu călugăr, vorbele sale fiind socotite ca fiind ale unui smintit, fusese arestat, aruncat în cea mai temută închisoare din Rusia şi condamnat la moarte. Numai prin mila "nemărginită” a marii suverane, pedeapsa i-a fost, în final, comutată în închisoare pe viaţă. Comandantul fortăreţei a primit ordinul de a-l ţine pe călugăr sub pază strictă, într-o celulă secretă. Să-i vorbeşti sau să te apropii de el era cu desăvârşire interzis, chiar şi pentru străjerii cei mai destoinici.
Dar în zadar fuseseră luate toate aceste m
