★★★★ Ioana Diaconescu, Scriitori în arhiva CNSAS. Bucureşti, Fundaţia Academia Civică, 2012.

Suava poetă Ioana Diaconescu, care are o înfăţişare de păpuşă Barbie şi este autoarea unor versuri vaporoase, a publicat o carte non-fiction, de un dramatism zguduitor: "Scriitori în arhiva CNSAS". Ea cuprinde documente (comentate), din care reiese cum i-a terorizat Securitatea pe scriitorii români în timpul comunismului. S-a scris cu un entuziasm de prost-gust, în presa noastră postcomunistă, despre cazurile unor scriitori care au colaborat cu poliţia politică în timpul comunismului. Ioana Diaconescu dovedeşte cu documente că lucrurile stau exact invers şi că, în marea lor majoritate, scriitorii, îndeosebi cei mai valoroşi (lideri de opinie în societatea românească), au fost supravegheaţi de Securitate zi şi noapte, ameninţaţi, arestaţi şi unii dintre ei ucişi.

Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, N. Steinhardt, Petre Ţuţea, Petre Pandrea, Marin Preda şi alţii, scriitori de elită, reprezentativi pentru spiritul românesc, erau suspecţi şi indezirabili pentru Securitate. În capitolul "O crimă cu premeditare: uciderea lui Mircea Vulcănescu, deţinutul K 9320", este reconstituită ultima secvenţă din viaţa marelui filosof, care, îmbolnăvindu-se de TBC în închisoare, are parte de un tratament barbar şi moare în 1952, la vârsta de 48 de ani.

Curiozitatea neruşinată şi brutală a poliţiei politice se extindea şi dincolo de graniţele ţării, avându-i în vedere, după cum reiese din foarte bine documentata carte a Ioanei Diaconescu, şi pe Mircea Eliade şi Emil Cioran. Ofiţeri de Securitate neciopliţi, incapabili să înţeleagă gândirea subtilă a celor doi scriitori, organizau supravegherea lor şi făceau tentative ridicole de a-i convinge, prin intermediari, de binefacerile comunismului.