Vasile şi Otilia Sfarghiu, doi cronicari care scriu şi rescriu cronicile Câmpulungului Moldovenesc de ieri şi de azi, autori care, nu cu mult timp în urmă, au publicat încă o carte care s-a adăugat buchetului de titluri care vizează comunitatea câmpulungeană („Itinerarii turistice - Câmpulung Moldovenesc şi împrejurimi”), ne propun o nouă lucrare circumscrisă aceleiaşi entuziaste preocupări: „Nicolae Iorga şi Şcoala de Lemnărit din Câmpulungul Bucovinei”.

Doi pasionaţi şi iscusiţi cercetători ai arhivelor şi tradiţiilor locale, izvoditori de slovă durabilă

Aşa cum semnalează soţii Vasile şi Otilia Sfarghiu într-un scurt „Argument” lămuritor, „Evenimentele, faptele şi întâmplările petrecute acum o sută şi mai bine de ani au făcut posibilă alăturarea celui care a fost supranumit - Nicolae Iorga - de oraşul Câmpulung Moldovenesc şi de şcoala a învăţământului românesc de pe întreg cuprinsul monarhiei duale, austro-ungare”.

Cei doi „pasionaţi şi iscusiţi cercetători ai arhivelor şi tradiţiilor locale, izvoditori de slovă durabilă şi admirabilă”, cum îi apreciază în textul „În loc de prefaţă” prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, ne oferă „informaţii inedite şi nebănuite despre legăturile şi admiraţia Omului şi savantului Nicolae Iorga cu profesorii şi ucenicii de la Şcoala de Lemnărit din Câmpulungul Bucovinei - un centru rarisim în arta lemnului, la care ar fi dorit să-şi facă ucenicia chiar şi fiul său, Petru, şcoală de la care a comandat toată mobila locuinţei sale de la Vălenii de Munte”.

Legături de frăţească românitate şi o cercetare inedită care vizează reprezentarea tricolorului românesc

Cartea, care însăilează secvenţe care punctează aspecte distincte ale acestor legături de frăţească românitate („Nicolae Iorga şi Şcoala de Lemnărit din Câmpulungul Bucovinei”, „Familia lui Nic