In vremurile de demult, parfumurile erau nu numai rare, ci si... unice. Azi, cand parfumurile sunt create la scara industriala, parca nu mai au aceeasi importanta ca acum cateva secole, si desi ingredientele folosite s-au diversificat si aromele au ajuns sa satisfaca toate gusturile, putine parfumuri spun intr-adevar o legenda. Toate insa au o casa a lor, un loc in care se aduna "la povesti", in care se retrag dupa perioada de glorie: Osmoteca, prima arhiva de fragrante din lume.
Osmoteca – provenind din grecescul "osmo', care inseamna aroma, si "theke' care inseamna cufar – a fost fondata in 1990 de Jean Kerleo, un fost parfumer, impreuna cu Patricia de Nicolai, mostenitoarea imperiului aromelor Guerlain. Ideea de la care a plecat Osmoteca a fost aceea de a inventaria parfumuri renumite, de azi si... de maine, dar si de a depista parfumuri vechi, de mult apuse, de a le redescoperi si, daca este necesar, de a le recrea.
Colectia numara in prezent peste 2500 de fragrante, pastrate sub cheie (cu tot cu retetele si secretele lor), dintre care unele sunt accesibile publicului, iar o altele calatoresc prin lume, facand turul caselor de parfumerie.
Parfumurile sunt sortate pe numere si tipuri de arome, iar sticlutele sunt pastrate intr-o pivnita cu lumina artificiala si o temperatura constanta de 13 grade Celsius, pentru a nu se degrada. 400 dintre ele sunt parfumuri "batrane", care au zeci sau chiar sute de ani. 175 dintre ele au fost recreate dupa retetele originale, descoperite de cercetatori. Specialistii francezi chiar au incercat sa pastreze aceleasi ingrediente din trecut, chiar daca unele dintre ele sunt acum interzise, si sa foloseasca aceleasi metode antice de obtinere. Un exemplu de ingredient rar si interzis este lichidul produs de glandele unei feline africane, al carui miros seamana cu cel al moscului, folosit acum mai bine d
