Pohlak povesteşte întâlnirea pe care echipa sa, Flora Tallinn, a avut-o în 1998 cu Steaua

Aivar Pohlak, omul din fruntea fotbalului din Estonia, propune un model diferit de conducător. În tenişi şi cojoc, bărbatul cu pletele lăsate pe umeri aduce mai mult a cântăreţ de muzică folk decât a om de fotbal. Recunoaşte senin că are un singur costum, cel pe care l-a purtat în seara meciului cu România, iar ideea sa despre societate e simplă: "Dacă un costum mă poate face egal cu cineva, înseamnă că suntem săraci rău în gândire". Polhak a pus bazele unui club de fotbal în Estonia, FC Flora Tallinn, şi spune că în ţara sa contează mai mult modul în care sportul educă oamenii decât calificările la turneele finale pe care noi le dorim cu atâta ardoare.

Domnule Polhak, în toată această perioadă românii au subliniat importanţa meciului cu Estonia. Pentru dumneavoastră ce a însemnat această partidă?

Toate partidele din calificări sunt importante, iar primul meci, de regulă, scoate la lumină capacitatea unei echipe. Îţi arată drumul pe care vei merge în continuare. Dar dacă privim situaţia dintr-un unghi diferit, vorbim de un simplu meci de fotbal.

Estonia este în faţa României în clasamentul FIFA. Este relevantă această evaluare?

Nu, nu! E doar un simplu clasament, nimic altceva. România are un fotbal mult mai puternic decât al nostru. Fie că ne referim la echipa naţională, fie că ne referim la echipele de club. În plus, istoria voastră în acest sport este una mult mai îndelungată. Sunt argumente suficient de puternice pentru a realiza puterea şi valoarea echipei voastre, indiferent de ceea ce spun acum coeficienţii FIFA. Noi existăm în fotbal de doar 21 de ani. Am avut o perioadă bună între cele două războaie mondiale, dar în timpul celor 50 de ani de ocupaţie sovietică am pierdut aproape toată identitatea culturală şi sportivă. Şi, aşa cu