Criza datoriilor a dus la o noua fractura in UE, intre statele membre in stare sa coopereze si cele mai putin capabile. Europa se imparte de-acum in doua categorii: cei curajosi si cei care isi dau seama ca "nu au cu ce" sa participe viabil la planul zonei euro. Pe fondul entuziasmului pierdut, supravietuirea monedei unice devine o problema tot mai actuala.
Astfel, in timp ce unii asteapta ca zona euro sa se extinda, pentru a primi in randurile ei state ca Romania, Cehia, Polonia, Ungaria, altii considera ca mai posibila ar fi o contractare a acesteia, deoarece unele tari vor sa renunte si sa revina la fostele monede nationale.
In acest moment, zona euro cuprinde 17 tari: Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania.
DailyBusiness.ro a luat pulsul statelor din ECE, in cadrul forumului economic de la Krynica, Polonia, privind atitudinea acestora in fata planului european comun.
Teoria noii diviziuni in Europa a fost prezentata de presedintele Poloniei, Bronislaw Komorowski.
Vorbind despre neregulile din cadrul zonei euro, Komorowski a subliniat faptul ca s-a ajuns ca datoriile sa fie folosite drept combustibil pentru cresterea economica si cheltuielile publice, ceea ce s-a dovedit nesustenabil in zona euro, in tari precum Grecia sau Spania.
Ce schimbari majore ar trebui introduse, daca presupunem ca zona euro va supravietui? In caz contrar, cum va arata viitorul Europei, ce se va oferi in schimb - reintoarcerea la monedele nationale sau alte forme de solutii? Ar trebui ca statele candidate pentru zona euro sa persiste in incercarea de a-si atinge acest scop?
La toate aceste intrebari au incercat sa raspunda mai multi economisti si oameni de afaceri aflati la Forumul Economic de la Kry
