Specialiştii sunt de părere că rezultatele alegerilor parlamentare din Olanda de miercuri, 12 septembrie, vor prevesti viitorul spre care se va îndrepta Uniunea Europeană.
Olanda a fost mult timp o sursă de inspiraţie pentru o mai strânsă integrare europeană, dar şi un indicator al nemulţumirilor europene, iar în contextul alegerilor parlamentare care vor avea loc miercuri observatorii se întreabă care din cele două faţete ale ţării va prevala. Analistul politic Piotr Maciej Kaczynski de la Center for European Policy Studies, a anunţat, potrivit Agerpres, că “Fiecare scrutin din Olanda s-a aflat în avangarda stării generale din Europa”
În 2005, electoratul olandez a adâncit o criză continentală majoră prin respingerea unei Constituţii UE istorice, la doar trei zile după ce şi francezii au votat pentru respingere, îngropând efectiv tratatul. La viitoarele alegeri, olandezii vor reflecta asupra unor întrebări existenţiale şi mai importante pentru UE – oportunitatea de a ieşi din blocul comunitar şi de a renunţa la moneda euro sau încercarea de a le corecta pe ambele din interior.
La acest scrutin există atât simpatizanţi ai UE, cât şi contestatari radicali. Deloc surprinzător, poziţia cea mai extremă – ieşirea din UE – aparţine populistului instigator Geert Wilders, care s-a făcut prima dată remarcat prin retorica stridentă anti-Islam ce a prins la public în întreaga Europă. La celălalt capăt al spectrului se află premierul în exerciţiu Mark Rutte, apărător credincios al integrării europene, care aderă de asemenea şi la conservatorismul bugetar dur al cancelarului german Angela Merkel.
Liderul socialiştilor, Emile Roemer a câştigat capital de imagine în campanie spunând că, dacă va intra în viitoarea coaliţie de guvernământ, Olanda va mai plăti ‘doar peste cadavrul’ său amenzi Bruxellesului pentru neîndeplinirea ţintelor de buget. La un r
