Doar una din 10 persoane înscrise la cursurile de calificare sau recalificare este şomeră, restul cursanţilor fiind din rândurile absolvenţilor de studii superioare.

În cei trei ani de criză, 914.000 persoane au participat la programe de formare şi educare profesională, potrivit studiului "Impactul calificării şi recalificării asupra cererii şi ofertei de muncă".

Cei care s-au înscris în programe de perfecţionare şi specializare au fost ceva mai numeroşi decât cei care s-au calificat sau recalificat, primii reprezentând 53,7% din total, comparativ cu 46,3% de românii care au obţinut o calificare.

Indiferent că este vorba despre calificare sau specializare, marea majoritate a cursanţilor provine din rândul persoanelor deja ocupate, care au un loc de muncă.

Proporţia angajaţilor este mai mare la cursurile de perfecţionare, decât la cele de calificare - dintre cei înscrişi la cursuri pentru obţinerea unei calificări, una din zece persoane era şomer, în timp ce la programele de specializare doar o persoană dintr-o sută era şomer.

Concret, datele studiului arată că la primul tip de cursuri structura a fost următoarea, în cei trei ani analizaţi: 74% erau persoane deja ocupate (din care 95%, angajaţi pe perioadă nedeterminată), iar 16% erau persoane neocupate, adică absolvenţi, femei care s-au ocupat de familie şi au hotărât la un moment dat că vor să lucreze etc.

Categoria şomerilor se află abia pe locul trei, cu doar un un şomer la 10 cursanţi.

Portretul robot al celor care se recalifică

Din datele statistice ale studiului, rezultă că persoana care urmează programe de calificare sau recalificare deţine deja un job, are între 34 şi 44 de ani, locuieşte la oraş şi are studii medii, cel mult.

Şomerii nu mai au încredere în nimic

În proporţie covârşitoare, şomerii au studi