Peste 400 de cercetatori din lumea intreaga au anuntat saptamana aceasta incheierea proiectului international ENCODE (ENCyclopedia Of DNA Elements) care si-a propus sa realizeze o cartografiere a ADN-ului uman. Printre concluziile surprinzatoare ale cercetarii se numara si faptul ca lungi secvente de ADN, catalogate anterior drept "junk" - ramasite evolutive menite sa umple golurile dintre informatiile genetice importante, sunt, de fapt, cruciale pentru functionarea genomului uman, relateaza The Guardian.
Este cea mai importanta modificare a modului in care oamenii de stiinta privesc functionarea ADN-ului de la secventierea genomului uman in anul 2000, cand s-a descoperit ca organismul uman este construit din mai putine gene decat se credea.
Rezultatele proiectului ENCODE vor avea un impact major asupra activitatii geneticienilor oferind, totodata, noi indicii cu privire la posibile tratamente pentru o mare paleta de afectiuni precum bolile cardiace, diabetul sau boala Crohn, care au radacini partiale in probleme ale ADN-ului.
Timp de ani de zile s-a crezut ca secventele de ADN dintre cele circa 20.000 de gene care creeaza proteine, material care reprezinta mai mult de 98% din secventa genetica a fiecarei celule, sunt un fel de "umplutura" motiv pentru care au fost catalogate "junk DNA" ("gunoi ADN").
Cercetarile au aratat ca acestea joaca de fapt un rol-cheie in reglementarea activitatii genetice si in aparitia anumitor boli, scrie Le Figaro. Marea majoritate a acestui "junk ADN" "ar fi de fapt o masa mare de control, cu milioane de intrerupatoare care reglementeaza activitatea genelor noastre. "Fara aceste intrerupatoare, genele nu functioneaza normal iar mutatiile ar putea produce boli", se precizeaza in rezumatul lucrarilor publicate miercuri in reviste stiintifice, printre care Nature, Science, Genome Biology si Geno
