Migraţia forţei de muncă şi dezvoltarea investiţiilor străine în România au dus la creşterea unor astfel de solicitări. Cine învaţă una dintre aceste limbi străine are doar de câştigat, pentru meseria de traducător este profitabilă. Fără îndoială, norvegiana e o limbă deloc uşoară. Nu o auzim în fiecare zi la radio, nici în filme şi nici nu ni se predă în şcoala generală sau la liceu. Cu toate acestea, cei care s-au încumetat să o înveţe spun că nu au pierdut deloc timpul degeaba.

Numărul mare de români care emigrează în ţările nordice nu face decât să crească volumul de muncă al traducătorilor autorizaţi.

Bianca a pariat pe norvegiană din pură curiozitate și acum este traducător autorizat.

„După ce am obţinut şi autorizaţia de traducător am constatat şi continui să constat că cereri sunt. Chiar am rămas uimită, în ultima vreme foarte multă lume pleacă dincolo, la muncă”, spune ea.

În acelaşi timp, araba, japoneza şi chineza câştigă teren.

„De exemplu, un investitor doreşte să-şi deschidă o fabrică, aduce echipamentul din Japonia, vor avea de tradus manuale de utilizare, procedurile respective şi mai mult decât atât, va fi nevoie şi de o parte de interpretariat”, explică Loredana Galea, manager de departament în cadrul unei firme de traduceri.

Deocamdată sunt puțini traducători de limbi rare.

„Pe slovenă sunt doar doi traducători autorizaţi de Ministerul Justiţiei, în toată România. Pe albaneză sunt patru”, declară Loredana Galea.

Mai mult pe DIGI24

Migraţia forţei de muncă şi dezvoltarea investiţiilor străine în România au dus la creşterea unor astfel de solicitări. Cine învaţă una dintre aceste limbi străine are doar de câştigat, pentru meseria de traducător este profitabilă. Fără îndoială, norvegiana e o limbă deloc uşoară. Nu o auzim în fiecare zi la radio, nici în filme şi nici nu ni se predă în şcoala generală s