Din punct de vedere geopolitic, Kaliningrad reprezintă o adevărată enclavă a contrastelor. Oraşul, cu numele german Kӧnigsberg, a fost fondat de germani (1255) şi creştinat de către Teutoni.
La începutul secolului XIV, oraşul devine polul de răspândire a Reformei şi a ideilor umaniste, graţie universităţii de aici. Mai târziu (1701), devine capitala Principatului Prusiei şi Centrul administrativ (1772), rămânând locul de încoronare al regilor Prusiei până în 1918. După Primul Război Mondial, Germania, se regăseşte cu un teritoriu divizat în două părţi: Prusia Orientală, fiind separată, ca urmare a noului stat polonez reconstituit şi separată de restul ţării prin coridorul Danzig. Acesta va fi pretextul declanşării celui de-Al Doilea Război Mondial, în urma căruia Prusia Orientală va dispărea.
La Yalta (1944) şi Postdam (1945), enclava se pune sub administrare sovietică şi poloneză. În 1946, numele vechi al oraşului a fost schimbat cu un altul, denumit „Kaliningrad”, în amintirea lui Mihail Kalinin, un apropiat al lui Stalin. Din 1947 s-a început transferul populaţiei din oraş şi din împrejurimi, către Germania, iar în 1948 locuitorii au fost, definitiv, alungaţi din oraş. Peste 150.000 de civili germani, majoritatea femei, copii şi bătrâni, au fost strămutaţi. Aceşti locuitori au fost arestaţi şi maltrataţi, obligaţi să reconstruiască patria sovietică, dintre aceştia, supravieţuind circa 20.000.
Enclava constituie, pentru nemţi, o rană greu de vindecat, tot aşa cum Gibraltarul constituie o rană greu tratabilă pentru spanioli. Valul schimbării (1989), pieirea URSS (1991), retragerea forţelor sovietice din Europa Centrală şi de Est în adâncimea fâşiei strategice ruseşti, cu circa 1400 km, redefinirea a raporturilor internaţionale, dispariţia bipolarităţii, apariţia de noi actori de putere au creat o altă hartă geopolitică.
Geografic vorbind, en
