Deși n-a strălucit, “naționala” noastră a învins-o meritat, clar, pe cea a Estoniei, 2-0 la Tallinn. Sigur, adversarul n-a fost cel mai puternic, ba a prins și o zi mai slabă, dar formația lui Pițurcă a arătat atitudine, caracter. A vrut și a putut. Înaintea prestației ei, fragilă în prima repriză, trebuie reținut scorul. Obținut pe un teren unde oaspeții cîștigă rare-ori, succesul de vineri poate însemna un nou început. Chiar și mai mult, un start promiță-tor pe drumul către Brazilia 2014.

Meciul de marți seara cu Andorra prezintă alte date, radical schimbate. Logic să se schimbe din moment ce, codașă în ierarhiile internaționale, reprezentativa liliputanului stat de pe culmile Munților Pirinei vine în România pe post de victimă sigură, de carne de tun. Haideți să fim realiști, adică să excludem varianta unei surprize.

Cînd Andorra tocmai a primit la ea acasă 5 goluri de la Ungaria, ea nu se amăgește și unica întrebare e cîte boabe va încasa la București? Să sperăm că o căruță, în care scop Pițurcă se gîndește să introducă încă un vîrf de atac, să-l titularizeze pe Marius Niculae lîngă Marica. Simplu de ce, forțează pentru golaveraj.

Deoarece amatorii din Principatul cu numai 80.000 de locuitori sînt dinainte bătuți, cele două victorii pot duce la reconcilierea dintre public și “națională”, la refacerea unei punți prăbușite acum cîțiva ani. N-are rost să mai dezgropăm morții, se știe din vina cui s-au îndepărtat suporterii într-atît încît au ajuns să-i trateze cu indiferență pe “tricolori”, ba și cu ostilitate. Din a federalilor și a selecționerilor, inclusiv a celui în funcție, autorii erorii de a considera echipa tuturor românilor ca fiind o afacere privată, dacă nu chiar proprietatea lor!

Spre lauda lui, Pițurcă și-a dat seama de greșeală, pare-se că și Mircea Sandu, așa că a revenit la sentimente mai bune. Din proprie inițiativă ori sili