Ungaria a respins conditiile impuse de Fondul Monetar International in schimbul unui acord in valoare de 15 miliarde de euro desi, potrivit analistilor, resursele financiare ale guvernului de la Budapesta se vor epuiza in primavara anului viitor.
"Acest lucru inseamna ca negocierile sunt supuse unor amanari pe termen nedefinit si unei posibile suspendari. Sansa ca ele sa poate fi revitalizate este redusa", considera Daniel Hewitt, economist al Barclays Plc (BARC) din Londra, citat de Bloomberg.
In conditiile in care tara poate rezista fara finantare suplimentara pana in martie sau aprilie anul viitor, dupa cum sustine Gyula Toth de la Ithuba Capital in Viena.
Conform presei locale, FMI cere guvernului maghiar sa reduca radical cheltuielile, prin taierea pensiilor si a salariilor, cresterea varstei de pensionare, majorarea impozitului pe venit, diminuarea ajutoarelor sociale. Mai mult, creditorul solicita eliminarea taxei bancare si alocarea de fonduri pentru sectorul bancar, cerinte aflate in totala contradictie cu politica promovata de premierul Viktor Orban in ultimii doi ani.
Guvernul roman s-a aflat intr-o postura asemanatoare in vara anului 2010, cand, pentru a primi ultima transa dintr-un imprumut de 20 de miliarde, FMI, Uniunea Europeana si Banca Mondiala au impus aplicarea in Romania a unuia dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, in scopul reducerii deficitului bugetar.
Guvernul roman s-a conformat
Premierul Emil Boc a anuntat, la scurt timp dupa solicitarile FMI, reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, majorarea TVA de la 19% la 24%, taierea cu 15% a majoritatii ajutoarelor sociale, introducerea unor noi taxe pentru diferite categorii sociale, majorarea impozitelor pe castigurile de capital si proprietate, zeci de mii de disponibilizari.
"In contrast
