De la izbucnirea crizei datoriilor, Banca Centrala Europeana (BCE) s-a confruntat cu o mare dilema legata de aversiunea sa morala si legala de a finanta guvernele si obligatia de creditor de ultima instanta.
BCE a decis de curand realizarea unui program nelimitat de achizitii de obligatiuni, cu maturitatea de 1-3 ani, a statelor cu probleme din zona euro. Nu exista limite cu privire la randamente, iar institutia va avea acelasi statut ca orice creditor al tarilor respective.
Prin aceasta masura BCE vizeaza asigurarea finantarii tarilor la un cost rezonabil si refacerea mecanismului de transmitere a deciziilor de politica monetara.
"Vom avea un instrument eficient pentru a evita scenarii distructive, cu posibile provocari severe pentru stabilitatea preturilor", a declarat presedintele BCE, Mario Draghi (foto sus).
Decizia Bancii Centrale Europeane a fost salutata “cu tarie” in primul rand de catre Fondul Monetar International (FMI), directorul general al institutiei, Christine Lagarde, spunand ca masura trebuie insotita si de conditii stricte pentru tari.
Practic, BCE va cumpara titluri de stat de la tarile cu probleme din zona euro, precum Italia sau Spania, asigurandu-le astfel finantarea pe termen scurt. E ca si cum Banca Nationala a Romaniei (BNR) ar cumpara obligatiuni emise de Ministerul Finantelor Publice, intrucat acesta nu ar mai putea sau nu ar mai vrea sa se imprumute de pe piata interna sau externa. In cazul Romaniei o astfel de masura ar aduce tara foarte aproape de faliment, insa la nivelul marilor puteri din Europa sfidarea teoriilor economice este acceptata.
“Masura BCE era asteptata, fiind in logica politicilor de pana acum care nu au adus niciun rezultat. Nu poti sa acoperi pagube prin tiparire de bani pentru ca vei agrava instabilitatea economica si vei mentine pretul activelor la un nivel ridicat. Inv
