Într-un timp foarte scurt de la alegerea preşedintelui François Hollande, popularitatea acestuia a scăzut sub jumătate, economia nu dă semne de relansare, iar bugetul pentru anul viitor pendulează între austeritate şi creşteri de impozite.

Majoritatea francezilor sperau că, o dată cu venirea sa la Elysée, François Hollande va inaugura o eră a prosperităţii şi egalităţii, în care austeritatea teutonă va fi abandonată în favoarea unei noi realităţi economice în care investiţiile de stat vor creşte, „stimulii" pentru crearea de noi locuri de muncă vor abunda, iar mecanismul „redistribuţiei" va asigura, încă o dată, pacea şi dreptatea socială. Totul, în limita deficitului de 3% din PIB, convenit cu Uniunea Europeană. După trei luni, popularitatea lui Hollande a scăzut sub jumătate, economia nu dă semne de relansare, iar bugetul pentru anul viitor pendulează între austeritate şi creşteri de impozite.

„Hollande şi-a prezentat programul", pe care l-a caracterizat drept „cea mai mare provocare din ultimii 30 de ani", încă de vineri, urmând ca aseară să prezinte detaliile acestuia în cadrul unui interviu televizat. Pe scurt, Franţa nu poate conta, pentru 2013, pe o creştere economică mai mare de 1% şi doreşte să se încadreze în limita de deficit de 3% din PIB, ceea ce înseamnă că va rămâne cu o gaură în buget de aproximativ 33 miliarde de euro. Şi aceasta este varianta optimistă. Cum în Franţa sectorul public contează cam 56% din PIB (a doua după Danemarca), o creştere de numai 0,5% în 2013 ar mări nevoile bugetare la 44 miliarde de euro, iar în caz de stagnare sau recesiune lucrurile ar deveni dramatice. Marea întrebare pentru Hollande şi guvernul său condus de Jean-Marc Ayrault este de unde să facă rost de aceste 33 de miliarde, în condiţiile în care cuvântul „austeritate" este interzis în Franţa, iar guvernul socialist nu are nici cea mai mică intenţie să