Americanca s-a impus anul acesta şi la Wimbledon, şi la Jocurile Olimpice, iar US Open-ul i-a completat vara perfectă.
Au trecut mai bine de trei luni de cînd Serena Williams pierdea în primul tur la Roland Garros în faţa lui Virginie Razzano. Un meci în care a apărut fragilă, dezorientată, gata în orice clipă să verse lacrimi în prosop. "Niciodată nu m-am mai simţit atît de rău după o înfrîngere. Se spune că e bine să şi pierzi din cînd în cînd. Eu aş fi preferat totuşi să cîştig, dar, ştiţi, asta a fost acum o eternitate", mărturisea Serena.
Într-adevăr, cine şi-ar mai fi amintit duminică de mezina Williams cea plîngăcioasă cînd în finala de la US Open a reapărut fiara? Jucătoarea puternică, luptătoare, cu un tenis parcă mai agresiv, mai legat şi mai compact decît în vremea cînd nu avea rivale. La aproape 31 de ani, se deplasează, dirijează mingea şi se bucură cu o exuberanţă contagioasă. "Mă simt atît de tînără! N-am fost niciodată atît de bine pregătită fizic, de entuziastă şi de flămîndă", spune ea.
Şi totuşi, nu i-a fost uşor în faţa jucătoarei care ocupă prima poziţie în lume, Victoria Azarenka. Au avut un set decisiv cît un meci întreg, presărat cu emoţii, răsturnări, lovituri incredibile. Forţă, viteză, strigăte. La final, Serena s-a lăsat pe spate, parcă nevenindu-i să creadă că a cîştigat. A durat puţin pentru că apoi a început să sară, să ţopăie, să danseze. Pentru că e tînără. Pentru că e sănătoasă. Pentru că e campioană din nou la US Open, acolo unde triumfa prima dată în 1999, la 17 ani. Pentru că are tot dreptul să o facă.
Se maturizează
Legendara fostă jucătoare americană Billie Jean King, cîştigătoare a 12 titluri de Mare Şlem şi una dintre sfătuitoarele Serenei, spune despre aceasta că "abia acum joacă la adevăratul ei potenţial. Apreciază faptul că e sănătoasă, mai ales după ce a trecut prin acele clipe grele, iar so
