Aproximativ un sfert dintre angajaţii fără forme legale din România au studii superioare. O parte importantă dintre cei care lucrează "la negru" efectuează muncă calificată sau "la birou".

Din acest punct de vedere, ne aflăm în situaţia opusă trendurilor europene.

În Europa, profilul educaţional al persoanelor care lucrează legal diferă semnificativ faţă de cel al angajaţilor fără forme legale, se arată într-o lucrare a Băncii Mondiale, citată de Mediafax.

Astfel, persoanele care au numai educaţie primară au o probabilitate mai ridicată de a lucra la negru, însă această situaţie este mult mai pronunţată în ţările din sudul şi vestul Europei decât în noile state membre UE din Europa Centrală şi de Est. În aceste ţări, majoritatea celor angajaţi fără forme legale au terminat liceul.

CITEŞTE MAI MULT DESPRE RECOMANDĂRILE BĂNCII MONDIALE: Banca Mondială sugerează să limităm taxarea muncii, dar să introducem impozitarea progresivă în locul cotei unice

Totodată, în mai multe ţări, printre care România, Franţa, Grecia, Israel, Rusia şi Marea Britanie, între 20% şi 30% dintre angajaţii fără forme legale au studii superioare. Mai mult, în România, Cehia, Ungaria şi Slovenia, o parte importantă a angajaţilor fără forme legale lucrează muncă de înaltă calificare, "nemanuală".

Potrivit unui sondaj mai vechi al Comisiei Europene, citat de Banca Mondială, majoritatea celor care lucrează la negru în noile state membre UE spun că salariile după fiscalizare sunt prea mici. În Ungaria şi Lituania, aproximativ o treime dintre respondenţi au trecut taxele drept cel mai important factor care îi încurajează să lucreze la negru, faţă de mai puţin de 10% în Slovenia, România, Slovacia şi Bulgaria.

În România, forţa de muncă fără forme legale este formată aproape în mod egal din angajaţi "la patron" şi independenţi, iar majoritatea angajaţilor la negr