Liviu Giosan, cercetător la "Woods Hole Oceanographic Institute" în Statele Unite, lansează o ipoteză şoc: acţiunea, adesea sălbatică, a omului asupra mediului înconjurător a sporit dimensiunile şi biodiversitatea unuia dintre cele mai frumoase locuri din Europa, aflat pe teritoriul României.
Acţiunea omului asupra Deltei Dunării nu a fost întotdeauna negativă. Defrişări masive pentru a face loc agriculturii şi păstoritului au afectat întreg Bazinul Dunării încă de pe timpul Imperiului Roman, dar în ultimul mileniu care a precedat industrializarea, oamenii au tăiat păduri în special în România, Bulgaria, Serbia si Ungaria. Efectele acestor despaduriri istorice au fost prezentate într-un studiu publicat în "Scientific Reports", un nou jurnal al trustului Nature, de o echipă condusă de Liviu Giosan şi care mai cuprinde alţi doi cercetatori români.
"În lipsa pădurilor, eroziunea solului în bazinul Dunării a crescut, şi o cantitate mult mai mare de aluviuni a ajuns în Delta Dunării, mărindu-i volumul. In acelaşi timp, nutrienţii din sol căraţi de Dunare au transformat întreaga Marea Neagră. Cu nutrienţi din belşug, planctonul - organisme marine care constituie hrana peştilor - a explodat ca diversitate şi, foarte probabil, a dus la creşterea productivităţii piscicole a Mării Negre. În acelaşi timp, Delta şi-a dublat suprafaţa în ultima mie de ani şi a devenit şi ea mult mai diversă şi productivă. S-au format noi lacuri, mlaştini, s-au extins lagune care pot găzdui forme de viaţă cât mai diferite, de la cele microscopice, până la păsări si peşti.", ne-a explicat Liviu Giosan.
Istoria salvează Delta
Fără îndoială acţiunea benefică a omului asupra Deltei Dunării (prin defrişări masive) a fost una inconştientă şi a început cu un mileniu în urmă sau poate şi mai devreme. Liviu Giosan atrage atenţia că toata lumea interesată de soarta Deltei şi a
