Daniel Morar pune în lumină diversitatea infracţiunilor la care s-a recurs în timpul referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu, enumeră indiciile în baza cărora procurorii au deschis anchete în toată ţara şi susţine că numărul învinuiţilor va creşte, pentru că multe fapte au fost săvârşite „în asociere".

Anul acesta au fost înregistrate la unităţile de parchet un număr de 2.052 dosare privind desfăşurarea alegerilor locale şi 632 dosare referitoare la desfăşurarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, informează Ministerul Public. În cazul referendumului însă, anchetele au fost demarate nu doar de procurorii de la Parchetul General, ci şi de cei de la DNA. Daniel Morar, procurorul-şef al acestei din urmă instituţii, dă însă asigurări că DNA nu instrumentează dosare politice, o dovadă în acest sens fiind numărul mare de condamnări pe care le obţin anual procurorii. Precizările apar pe fondul reproşurilor venite din direcţia USL, ai cărei lideri politici au acuzat procurorii că ar fi terorizat lumea prin descinderile făcute după 29 iulie în localităţi din mai multe judeţe. „Nu investighează nimeni persoanele pentru că au votat sau cu cine au votat. Sunt întrebate dacă au votat, din moment ce apăreau pe două liste sau aceeaşi semnătură figura în dreptul a 30 de cetăţeni. Sunt foarte multe situaţii în care oamenii au spus că nu au votat şi lucrurile s-au lămurit", susţine Daniel Morar.

Indiciile care au declanşat totul

Potrivit acestuia, procurorii nu au ales la întâmplare secţiile de votare investigate, ci în baza unor indicii. „Procurorii au nişte metode de investigare şi prima este observaţia: s-a putut vedea, de pildă, că într-o secţie rurală cu 1.000 de votanţi, 400 au votat în ultimele trei ore, între 20.00 şi 23.00; în altă secţie au votat 600 de persoane în acelaşi interval", precizează şeful DNA. Cea m