- Comentariu - nr. 176 / 11 Septembrie, 2012 In general, cand spunem "statul roman”, "conducerea politica” etc., privim ca la ceva supranatural, la o Putere ce ne-ar putea ferici sau, dimpotriva (mai ales), neferici. Se afirma adesea: "a incalca legile statului”. Cine este, de fapt, Romania, statul? O tara condusa de vreo 2.000-3.000 de oameni (ce-i drept, smecheri), care, ani la rand, s-au perindat de la un partid la altul, de la o functie la alta, oameni care slugaresc pe mai marii zilei, dar sunt aceleasi figuri. Nu dam exemple. Sunt prea multe… Iata, de ce, deloc intamplator, partidele (ori care ar fi ele) sunt, in acceptia omului de pe strada, "o adunatura de profitori”, un grup de oameni, ahtiati de parvenire si imbogatire, iar politica, o cale sigura de acces spre cascavalul Puterii. Astia sunt… "Statul”, asa se considera ei! La noi se intampla un fapt foarte interesant: liderii partidelor (ca, de altfel, toti cei vreo 2.0003.000 de lingusitori, profitori) au uitat (daca au stiut?) care este menirea lor. Un partid este (ar trebui sa fie) o organizatie a societatii civile, fara scop de profit (deci, nu o unitate economica), si care pregateste oameni pentru guvernare, la nivel local, national si international. Cand preia guvernarea – intr-o comuna, oras, judet, tara sau la nivelul inca nefederal al Uniunii Europene – membrii partidului respectiv identifica problemele "supusilor” (celebra agenda politica) si cauta – ar trebui sa o faca! – mijloacele cele mai eficiente pentru a le rezolva. Unii reusesc, altii nu. De obicei, cine nu reuseste este inlocuit la urmatoarele alegeri cu alta garnitura in care publicul (alegatorii) investeste din nou o mare cantitate de incredere. Asa se intampla in toate statele cu o democratie consolidata. Adica iei votul si dai solutii. Nu poti? La revedere! Pentru aceasta nu trebuie sa fii bogat, excesiv de inteligent. Poti sa fii po