Constituţia în vigoare, aşa ambiguă cum e, este nesocotită tocmai de cei care-l acuză pe şeful statului că-şi depăşeşte atribuţiile.
Premierul Victor Ponta a relansat, într-un interviu publicat duminică, 9 septembrie, de cotidianul austriac Die Presse, tema reducerii atribuţiilor preşedintelui la simpla funcţie de reprezentare, prin eliminarea oricăror atribuţii care-i permit intervenţii în treburile guvernului. În viziunea sa, Constituţia trebuie modificată în 2013. „Succesorul în fotoliul prezidenţial trebuie să înţeleagă că rolul său nu este să intervină în munca guvernului, ci doar să reprezinte ţara şi să medieze între diferitele tabere politice. Exact cum face preşedintele Heinz Fischer în Austria“, explică Ponta. Premierul constată că actuala Constituţie „oferă posibilităţi limitate de soluţionare a unui astfel de conflict“ şi afirmă că „devine o situaţie problematică dacă preşedintele intervine în procesul de guvernare şi, din această perspectivă, Băsescu are o personalitate puternică“.
Imaginea unui preşedinte decorativ, devenită obsesie cronică în USL, a fost exprimată mult mai plastic de liberalul Varujan Vosganian. Potrivit acestuia, „actualul guvern are de partea sa şi majoritatea parlamentară. Parlamentul şi guvernul reprezintă, împreună, puterea într-un stat. Atunci când ele sunt conştiente de puterea lor, preşedintele rămâne un simplu tăietor de panglici şi purtător de cuvânt pentru sine însuşi, serviciile de informaţii învaţă ce înseamnă controlul parlamentar, iar Parchetele îşi reîmprospătează, potrivit legii, conducătorii şi modalitatea de a conduce, respectând procedurile“.
Prima observaţie: România are, într-adevăr, nevoie de o clarificare a raporturilor între puteri. Actuala Constituţie instituie un regim semiprezidenţial, conferindu-i preşedintelui o serie de atribuţii. Acestea sunt
