Unele alimente de pe rafturile magazinelor nu conţin nicio informaţie despre valoarea nutritivă a acestora, ingredientele sau aditivii utilizaţi la fabricarea produsului. Mai grav este că nici autorităţile nu s-au lămurit cine este responsabil de acest subiect.
Componenţa produselor alimentare pe care le cumpărăm zi de zi a ajuns să fie o cutie a pandorei. Dacă unele au indicate pe ambalaj valoarea energetică, nutritivă, dar şi aditivii alimentari (cunoscuţi ca E-uri), altele ne comunică doar cât trebuie să scoatem din buzunar pentru a ne potoli pofta de mâncare. Bunăoară, despre 380 de grame de napolitane Prinţul negru putem afla doar că sunt valabile încă patru zile şi că le putem cumpăra cu aproximativ 24 de lei. Aceeaşi informaţie este afişată pe o chiflă cu vişine, dar şi pe câteva zefire împachetate cu folie şi zeci de tipuri de biscuiţi.
Am cerut vânzătoarei mai multe date despre aceste produse. „Noi nu ştim nimic, poate este mai multă informaţie pe cutia mare în care vin, dar am aruncat-o. Nu pot să vă ajut", spune femeia care lucrează la un magazin din Capitală.
LEGEA, LITERĂ MOARTĂ
Am încercat să aflăm ce autoritate este responsabilă de monitorizarea produselor ce nu conţin toate infomaţiile pe etichetă. Funcţionarii din diverse structuri şi-au pasat însă atribuţiile unul altuia. Ei cunosc cel mult doar prevederile legii. „Pe eticheta produselor alimentare trebuie să fie înscrisă valoarea energetică pentru 100 de grame de produs şi valoarea nutritivă, ce include informaţii despre ponderea proteinelor, grăsimilor şi glucidelor", explică Galina Obreja, medic-nutriţionist în cadrul Centrul Naţional de Sănătate Publică.
Acest lucru este valabil şi în cazul produselor vândute vrac. „Unul dintre exemple este pâinea. Sunt pâini sigilate şi pâini pe care le poţi cumpăra de pe raft. Nu am văzut ca producătorii să plaseze astfel de inform