Tranzacţiile cu locuinţe vechi prin "Prima casă" au însumat 2 mld. euro, adică 72% din valoarea ipotecarelor acordate de bănci cu garanţia statului, ceea ce înseamnă că programul nu a reuşit să dea de lucru constructorilor şi să ajute economia.
Bancherii au vândut în trei ani 72.000 de credite ipotecare cu o valoare cumulată de 2,8 mld. euro prin programul "Prima casă", dar numai 28% din sume au fost alocate pentru achiziţia de locuinţe construite după anul 2008. Mai mult, pentru locuinţe noi sau nefinalizate s-au acordat doar 2.250 de credite, potrivit datelor de la Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
"Prima casă" a susţinut vânzările de credite ipotecare ale băncilor în perioada de criză şi le-a permis acestora să-şi rotunjească veniturile din dobânzi asumându-şi riscuri minime. Avantajaţi au fost şi clienţii care nu aveau suficienţi bani pentru a plăti un avans de 25% la un credit standard.
Totuşi, susţinând tranzacţiile cu locuinţe vechi, programul a împiedicat scăderea mai rapidă a preţurilor pe piaţa imobiliară şi a forţat cumpărătorii să scoată mai mulţi bani din buzunar decât în cazul în care piaţa ar fi fost lăsată liberă. Apare astfel, după trei ani de program, întrebarea dacă acesta a fost creat pentru a sprijini băncile sau cumpărătorii de locuinţe?
"S-a dovedit că a fost un proiect care a ajutat oamenii, care au putut să cumpere o casă plătind un avans şi dobânzi mai mici. «Prima casă» a ajutat şi băncile, dar cred că în final programul a fost benefic mai mult oamenilor", afirmă analistul financiar Dragoş Cabat.
Creditele ipotecare garantate de stat se vând cu un avans de 5% din valoarea bunului adus în garanţie şi la dobânzi de circa 4% pe an la euro şi 8% pe an la lei. Avansul de 5% este punctul forte al programului "Prima casă", în condiţiile în care dobânzile la creditele standard sunt similare, atrac
