Peste şapte ani, vom face doar o oră între Timişoara şi Budapesta. Asta, dacă proiectul feroviar, tărăgănat de mai mulţi ani de guvernele post-decembriste, va fi pus în aplicare.
Zilele acestea s-au purtat discuţii importante la Timişoara, acolo unde s-au întâlnit oficiali locali şi europeni pentru a pune la cale un plan cu bătaie lungă.
Proiectul este unul mai vechi, pentru care s-a realizat şi un studiu de fezabilitate, însă acum acesta este desuet şi trebuie reactualizat.
Managerul de proiect al Comisiei Economice a ONU pentru Europa, Helmut Meelich, consideră că acest proiect s-ar putea realiza în doar câţiva ani la un cost foarte redus - 200 de milioane de euro. Însă pentru toate acestea este nevoie de colaborarea dintre cele trei ţări vecine - Serbia, România şi Ungaria - şi combinarea fondurilor europene primite de acestea pentru a se putea realiza proiectul.
"Ar fi fantastic să se construiască o linie de cale ferată în această zonă geografică de câmpie, unde nu este nevoie de tuneluri. În 1857, calea ferată fusese deja lansată şi era una dintre cele mai rapide din Europa. În 1999 si 2000 am fost implicat în revitalizarea căilor ferate din această zonă şi ştiu că din punct de vedere tehnic lucrurile sunt foarte simple. Avem studii de fezabilitate care trebuie reactualizate şi am dori ca viteza maximă să crească de la 160 la 200 de kilometri pe oră. Pentru o primă fază a proiectului ar fi vorba de circa 200 de milioane de euro", a deckarat Meelich la Timişoara.
Octavian Udrişte, reprezentantul Asociaţiei Inginerilor Feroviari, se arată mai sceptic în privinţa acestui proiect, spunând că "trebuie să există şi voinţă politică". "S-a schimbat Guvernul și, cum e obiceiul la noi, tot ce au făcut eventual bine predecesorii se aruncă la coș", a adăugat acesta.
Udrişte a mai menţionat că acest proiect a fost reintrodus în lista proiec
