Autorităţile au anunţat recent că vor să transforme anumite galerii de metrou din Bucureşti, săpate în perioada comunistă, în parcări subterane. În fapt, este vorba despre tunelurile secrete prin care Nicolae Ceauşescu voia să se plimbe cu maşina electrică. Libertatea vă prezintă traseele principalelor catacombe săpate sub Capitală în ultimele două secole. Autorităţile au anunţat recent că vor să transforme anumite galerii de metrou din Bucureşti, săpate în perioada comunistă, în parcări subterane. În fapt, este vorba despre tunelurile secrete prin care Nicolae Ceauşescu voia să se plimbe cu maşina electrică. Libertatea vă prezintă traseele principalelor catacombe săpate sub Capitală în ultimele două secole.

Conform datelor istorice, primele edificii care aveau tuneluri de refugiu au apărut în Bucureşti la începutul secolul al XIX-lea. Unul dintre ele este tunelul care leagă Palatul Ghica Tei de Mănăstirea Plumbuita, lung de mai bine de un kilometru.

Sub actualul sediu al Ministerului Apărării există un buncăr realizat de armata germană pe timpul lui Hitler. Nicolae Ceauşescu a legat această incintă de Casa Po-porului printr- un tunel. La rândul ei, Casa Poporului are corespondenţă subterană cu staţia de metrou Izvor printr-un tunel care dă chiar în apropiere de peron.

Ca ofiţer superior specializat în construcţii “speciale”, colonelul în rezervă Nicolae Kovacs a lucrat şi la pasaje secrete. “E vorba de 20 de kilometri de tuneluri realizate astfel încât să se poată circula prin ele cu maşini electrice - aşa cum a cerut Ceauşescu”, ne-a explicat Kovacs. Cel mai mare tunel construit pe timpul dictatorului leagă Palatul Cotroceni de fosta reşedinţă a Ceauşeştilor, din Primăverii.