Sîmbătă iată-mă în Otopeni. Nu-i aşa, cartea de vizită a unei naţiuni. La ieşire te aşteaptă guşaţii, matahale de taximetrişti cu preţuri ucigaşe. Sticla de apă plată este 7 lei, în condiţiile în care mai mult de 2 lei nu-i la orice butic. Euro are un preţ de plîngi, la furat. Parcarea maşinii pe oră este 6 lei, faţă de un leu şi jumătate în oraş. Poliţia, bodiguarzii nu văd, nu e treaba lor. În această indiferenţă ipocrită, o japoneză a fost ucisă. Crima aceasta, orice mi s-ar spune, a fost cu premeditare. Crimă potrivită de ani de zile, învelită în nesimţire la niveluri înalte, spre a face legi strîmbe.
DE ACELASI AUTOR Oh, porcule, cît de mult ţi-am dus dorul! Piaţa duminica de dinainte de Crăciun Vizavi de Eneida Vai de oasele noastre! Sîntem urşiDetaliile trădează şacalii la pîndă după sînge nevinovat. În orice aeroport al lumii poţi avea încredere în taxiuri, în România, la Otopeni – nu! Nimeni şi nimic nu avertizează jaful. Conspiraţia vinovată a aeroportului. Mai mult, acum low costuri şi costuri exagerate pentru servicii s-au unit. Cozi demenţiale se adună la îmbarcare. Nici o problemă, cozile de ore să-ţi predai bagajul sînt datorate lipsei de ghişee. Or fi avioane zeci-sute, dar dacă nu-s destule ghişee de preluat bagajele, destule ghişee de verificat actele, degeaba. Otopeniul cel cenuşiu. Nu mai vorbesc de scosul maşinii din parcare. Automatele, făcute de UTI, nu-ţi dau rest. Unde s-a pomenit aşa ceva? Mă întreb dacă patronul Urdăreanu mănîncă somon din restul amărîţilor de la Otopeni, dacă-şi cumpără hîrtie igienică parfumată din restul aparatelor mereu defecte din Otopeni. România este o ţară stricată. Bine aţi venit în toiul ospitalităţii, cu ce vă servim, cu ce tip de furăciune? Sîmbătă iată-mă în Otopeni. Nu-i aşa, cartea de vizită a unei naţiuni. La ieşire te aşteaptă guşaţii, matahale de taximetrişti cu preţuri ucigaşe. Sticla de ap
