După trei ani de criză, sistemul bancar resimte în mod dramatic absenţa unor resurse de management puternice care să-i grăbească restructurarea şi să-l readucă pe o traiectorie de creştere sănătoasă: BCR, cea mai mare bancă locală, a fost pe punctul să-şi piardă recent-instalatul CEO în favoarea gigantului Intesa, BRD este în plin proces de autorizare a unui nou preşedinte după o perioadă prelungită de interimat, în timp ce Banca Transilvania, a treia instituţie de credit după active, a petrecut aproape opt luni căutându-şi un CEO.
Dintre băncile de top 10, numai patru şi-au păstrat şefii - Raiffeisen, UniCredit, CEC Bank şi Alpha Bank, în timp ce la restul au fost operate schimbări care în unele cazuri încă nu au fost definitivate.
Numărul redus al exemplelor de continuitate la vârful băncilor mari ridică mai multe semne de întrebare în condiţiile în care pe piaţă - şi nu numai pe cea românească, se confruntă mai multe teorii. Cert este că sistemul contractelor de management pe termen relativ scurt, de 3-4 ani, tinde să se dovedească păgubos, bancherii care semnează astfel de angajamente nefiind motivaţi să aibă o abordare pe termen mai lung şi fiind tentaţi să se concentreze pe maximizarea rezultatelor pe termen scurt, cu riscul de a lăsa moştenire situaţii foarte dificile.
BCR a ajuns la al treilea CEO în cei cinci ani de când austriecii de la Erste au preluat controlul, incluzând interimatul asigurat de Manfred Wimmer, în timp ce Andreas Treichl, şeful Erste, a împlinit 15 ani de când conduce grupul, iar mandatul actual expiră în 2017. Fostul preşedinte executiv Dominic Bruynseels a condus banca din vara lui 2008 şi până în aprilie anul acesta, plecând de la BCR tocmai când rezultatele financiare se deteriorau rapid.
BRD are preşedinte interimar de cinci luni, după ce fostul candidat la poziţia de preşedinte director general Alex
