În ciuda unei politici de integrare duse de ONG-uri şi de stat, comunitatea romilor este în continuare respinsă de români şi trăieşte în condiţii precare.

Preşedintele Agenţiei pentru Romi zâmbeşte pe sub mustaţa stufoasă: "Cei 300 de euro pe care îi dă Franţa fiecărui rom pentru repatriere "voluntară"? Sunt vacanţe plătite! Romii se întorc pentru câteva zile şi apoi se întorc în Franţa". Ilie Dincă lansează cu plăcere critici la adresa politicii duse de Hexagon, în timp ce ministrul francez de Interne, Manuel Valls, trebuie să ajungă miercuri în România, pentru o vizită de două zile. "Romii sunt cetăţeni europeni. Nu pot fi împiedicaţi să plece din nou spre Franţa". Dar ce face România pentru romii întorşi din Franţa? "Am încercat", ezită Ilie Dincă, "am propus programe de incluziune socială, dar nu prea sunt interesaţi. Astfel, din 400 de persoane ce vin la o repatriere, doar câţiva îşi găsesc un loc de muncă", dezvăluie el, puţin jenat.

Franţa nu plăteşte doar cei 300 de euro. În colaborare cu autorităţile locale române, ajută anumite familii să pună pe picioare o mică afacere. "Din estimările noastre, 80% dintre proiecte au reuşit", afirmă un funcţionar al ambasadei Franţei. O picătură de apă pentru o populaţie numeroasă şi săracă.

În România, oficial, există 600 de mii de romi. Mai multe ONG-uri estimează însă că numărul lor este de fapt între 1,5 milioane şi două milioane, adică reprezintă între 7 şi 10% din populaţia României. Iar într-o ţară săracă, romii sunt şi mai săraci şi sunt prinşi într-un cerc vicios al eşecului. Conform unui studiu al fundaţiei Soros, un copil rom din patru nu merge la şcoală deloc şi unul din doi nu termină studiile primare. Fără şcoală, nu au nici acces pe piaţa muncii, iar şomajul afectează un rom din doi. Trăiesc la marginea societăţii, adesea în comunităţi la periferia oraşelor şi satelor, în condiţii pre