Milioane de paşi bătătoresc în fiecare zi aceste locuri, iar oamenii nu ştiu ceea ce se petrece sub picioarele lor. Bucureştiul deţine în subterane o galerie impresionantă de tuneluri şi catacombe, care spun o pagină de istorie ştiută de prea puţini.
La 12 metri sub platoul Pieţei Revoluţiei există o reţea de catacombe prin care în trecut se circula cu barca. E vorba de culoare betonate, cu lăţimea de aproximativ 2 metri, prin care curgea un râu subteran adânc de 1 metru cu apă curată.
În nordul Parcului Cişmigiu, Biserica Schitu Măgureanu e legată prin subterane de Palatul Kretzulescu. Sub Palatul Golescu, situat lângă Stadionul Giuleşti, a fost depistat un coridor subteran care dă înspre lunca Dâmboviţei. Coridorul a fost folosit şi de Tudor Vladimirescu. “De pe la 1826 ne-au rămas câteva relatări, care ne dau o imagine asupra catacombelor de sub Capitala Ţării Româneşti. La acea vreme haiduceau în zonă vestiţii Tunsu şi Grozea. Timp de mulţi ani, ei au băgat spaima în boierii din Bucureşti, în special în cei care aveau casele în zona actualei Şosele Panduri. Îi călcau mereu, iar poterele nu puteau face nimic. Deşi reuşeau să îi localizeze, când să pună mâna pe ei, haiducii dispăreau «intrând în pământ», adică coborau în subteran.
Astăzi, putem afirma că, sub această şosea, erau o mulţime de coridoare subterane, late de 3 metri şi înalte de 2 metri, dar toate datele acestea au pălit atunci când am intrat în contact cu alte informaţii recente. Labirintul subteran vechi al oraşului pare neînsemnat pe lângă cel construit din ordinul lui Ceauşescu.
Datele mi-au parvenit de la militarii care au intrat în subteranele fostului Comitet Central, actualul Senat al României, respectiv de la maiorul Gheorghe Grigoraş şi căpitanul Nicolae Grigoraş, de la unitatea specială de luptă antiteroristă. Ei au intrat în aceste catacombe chi
