Dovedit într-un mod impecabil de Comisia de etică a Universităţii din Bucureşti, plagiatul lui Victor Ponta rămâne agăţat în chichiţe juridice. Mai contează?

Toate documentele care demonstrează că premierul a plagiat se găsesc pe site-ul Universităţii (www.unibuc.ro), atât de clar şi riguros aşezate încât orice absolvent de liceu (fie el şi picat la bac) poate constata singur că teza de doctorat a lui Victor Ponta conţine fragmente ample copiate din alte lucrări.

Victor Ponta declarase, cândva, că dacă se dovedeşte că a plagiat, renunţă la titlul de doctor. S-a dovedit, dar dumnealui nu renunţă. Bănuiesc că habar nu are ce înseamnă, nu i-a păsat de titlu nici când l-a luat (o fi vrut doar să mai „bifeze" un ornament, că dă bine), nu-i pasă nici acum. Nu dă două parale pe cercetare ştiinţifică, performanţă intelectuală şi alte prostii de-astea.

Nici nu-şi dă seama (sau nu-i pasă) că, în Europa, niciun lider important n-o să mai vrea să aibă de-a face cu el şi că singura soluţie ar fi să demisioneze, cum au făcut preşedintele Ungariei şi ministrul german al Apărării, prinşi şi ei cu furtişagul intelectual. Dar n-o să demisioneze: atâta timp cât face mişto (chestie în care şi-a „luat diploma" în studiourile Antenei 3 de la maeştri ai bălăcărelii precum Badea, Ciutacu şi Gâdea) de Viviane Reding şi de Angela Merkel, iar despre presa străină crede că e manipulată de Băsescu şi de securiştii lui Ceauşescu, Europa îi provoacă doar dureri acute în cot.

Şi-atunci, de ce ar demisiona? Ar fi obligat s-o facă dacă în România opinia publică ar fi mai fermă în privinţa plagiatului. Dar nu e. E adevărat, comunitatea academică a protestat, o parte a publicului şi-a arătat indignarea, dar nu-i suficient. În cele mai recente sondaje, o bună parte a cetăţenilor zice că are încredere în el. Ce să le faci? Să-i întrebi, într-un sondaj, dacă au încredere într-