Alegerile legislative din Olanda ar putea fi decise de un număr mic de voturi. Ultimele sondaje arată că Partidul Muncii, de opoziţie, este aproape la egalitate cu partidul liberal al premierului în exerciţiu Mark Rutte. Aşa că imediat a venit şi reacţia liberalilor – laburiştii sunt o ameninţare pentru Olanda, iar venirea lor la putere ar duce la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă, a spus primul ministru olandez.

Electoratul din Olanda ar putea părea dezorientat de mulţimea de formaţiuni care îşi doresc puterea, sau măcar să fie parte a unui guvern de coaliţie. Şi asta pentru că pe buletinele de vot sunt 21 de partide care iau parte la alegerile legislative din Olanda, iar analiştii sunt de părere că această situaţie ar putea duce la o fragmentare nedorită a votului.

Numai că, spun aceiaşi analişti, dintre formaţiunile care îşi dispută cele 150 de locuri din camera inferioară a parlamentului, se detaşează doar patru: liberalii, social-democraţii, socialiştii şi extrema dreaptă. Partidul liberal al premierului în exerciţiu Mark Rutte doreşte să aducă deficitul public la mai puţin de 3 la sută începând din 2013, adică la limita în vigoare în statele din zona euro, reducând bugetul alocat ajutorului pentru ţările în curs de dezvoltare, precum şi numărul funcţionarilor.

Partidul Liberal refuză apariţia unui "super-stat" european, dar vrea o uniune economică. În acelaşi timp, doreşte să diminueze contribuţia Olandei la bugetul Uniunii Europene, să relaxeze condiţiile de concediere, să limiteze accesul la securitatea socială pentru străini şi să diminueze impozitul pe venit.

Partidul Muncii, care a trecut de partea opoziţiei după alegerile anticipate din 2010, are un program de relansare economică pentru stimularea investiţiilor, o creştere a impozitului pe venit şi o aşa numită "democratizare" a Uniunii Europene. Proeuropeni, cei din