Şcolile teologice, printr-o colaborare strânsă cu Centrele Eparhiale, pot stabili o cifră de şcolarizare apropiată şi de specialişti în patrimoniu, făcând câte un studiu, pe termen scurt şi pe termen lung de nevoile de slujitori bisericeşti, de profesori de religie, de asistenţi sociali, referitor la ceea ce se conturează a fi de trebuinţă. În felul acesta s-ar evita producerea de şomeri dar, pe de altă parte, în lumea noastră este prezentă dorinţa ca tinerii să aibă studii superioare în diverse domenii.

În unele Mitropolii, existând mai multe Facultăţi de Teologie, se poate discuta oportunitatea păstrării celei mai bune iar celelalte să devină departamente ale respectivei facultăţi. Trebuie totuşi să adăugăm că, în Transilvania, ţinând seama de existenţa facultăţilor altor confesiuni, care nu se desfiinţează, din punct de vedere pastoral şi competitiv nu e bine ca şcolile ortodoxe să dispară.

În ceea ce priveşte calitatea, s-a subliniat necesitatea unui examen de admitere obligatoriu la toate facultăţile, ţinându-se seamă şi de pregătirea tinerilor dar, în acelaşi timp, evitându-se migrarea pe criterii subiective de la o facultate la alta.

Cei prezenţi la Tismana au luat în discuţie şi problema şcolilor doctorale, a mediei minime necesare pentru înscrierea la admitere, a îndrumătorilor de doctorat – care trebuie să fie în specialitate –, a numărului de doctoranzi şi mai ales a ţinerii în seamă de hotărârile Sfântului Sinod în acest sens. Şi în sfârşit, dar nu în cele din urmă, s-a pus problema vieţii spirituale a studenţilor, care este de importanţă maximă. Duhovnicii, şi de fapt toţi dascălii, au un rol imens în acest sens.

Sfântul Sinod a analizat toate aceste realităţi şi, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, are loc şi al V-lea Congres Naţional al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română de la Mănăsti