Cine mai era convins ca in Romania a avut loc o lovitura de stat ar fi trebuit sa isi fi revizuit deja convingerile in urma dezbaterilor care au avut loc in Parlamentul European in jurul evenimentelor care au avut loc in aceasta vara la Bucuresti.
O dezbatere transmisa in direct la televizor care nu s-a incheiat cu nicio concluzie, dar care poate tocmai de asta spune mai mult decat o mie de concluzii. Nu exista nicio viziune unica a Europei in privinta evenimentelor politice din iulie - august, nu exista nicio sentinta sau condamnare univoca asupra autorilor suspendarii lui Traian Basescu.
Dintre toate lucrurile spuse acolo, dintre toate concluziile care s-ar putea (sau nu) trage in urma discutiilor purtate in legatura cu tentativa de demitere a presedintelui si actiunile USL, poate ca primul si cea mai important fapt care ar trebui retinut este ca nu Europa, prin reprezentantii sai din P.E., inca discuta, dezbat si schimba opinii despre ceea ce la Bucuresti s-a incercat a se impune ca unic mod de interpretare a evenimentelor - lovitura USL impotriva statului de drept, lovitura de stat a "pucistilor" din Parlament impotriva "nevinovatului" Traian Basescu.
Or, neexistand o singura interpretare, o viziune unica si neechivoca asupra evenimentelor de la Bucuresti, cat timp inca exista cel putin tot atatia parlamentari europeni care nu vad niciun motiv pentru care schimbarea lui Traian Basescu ar semana cu o lovitura data democratiei, atata vreme cat radicalismului unor Monica Macovei, Viviane Reding sau Corneliu Vadim Tudor i se opune inca discursul moderat si rational, condimentat cu intrebari si explicatii logice in baza libertatilor omului - inca mai exista speranta ca principalul rol al politicii nu a disparut: acela de a rezolva probleme ce par initial a fi insurmontabile.
Exista desigur campanie electorala si partizan
