Legiferarea nebună din România devine din ce în ce mai mult o sursă de exasperare pentru oamenii de afaceri şi, mai ales, pentru micii întreprinzători.
Marile companii îşi permit să angajeze case de avocatură sau au departamente proprii care să le scoată din hăţişul legislativ, dar pentru ceilalţi, "Dumnezeu cu mila", după cum spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Sute de ordonanţe de urgenţă sunt adoptate în fiecare an, unele sunt abrogate apoi prin alte legi, legi modificate, dar care sunt publicate doar parţial, adică doar modificările - acesta este coşmarul pentru oamenii de afaceri, adaugă Pârvan.
Iată, de pildă, cazul Ordonanţei de Urgenţă numărul 43/2006 privind funcţionarea Curţii de Conturi. În baza de date a Consiliului Legislativ ea apare ca fiind în vigoare deoarece nu a fost adoptată ca lege şi nici abrogată.
În fapt, Curtea de Conturi funcţionează după Legea 94/1992 (republicată), adică exact legea pe care OUG 43/2006 o abroga. Ce s-a întâmplat între timp? Curtea Constituţională a declarat neconstituţională OUG 43, iar Guvernul trebuia să o retragă sau să o modifice. Ce a făcut Guvernul?
A modificat Legea 94/1992, a republicat-o, şi a lăsat ordonanţa de urgenţă aşa aşteptând termenul de 60 de zile după decizia Curţii, astfel încât ea să fie abrogată de la sine. Pe site-ul Consiliului Legislativ ea apare însă ca fiind în vigoare pentru că nimeni nu a mai amintit de această ordonanţă.
La fel se întâmplă cu Ordonanţa de Urgenţă 33/2007 privind legea energiei. Ea apare ca fiind în vigoare. În fapt, o nouă lege a energiei a fost adoptată în iunie curent - dar o simplă căutare pe internet a ordonanţei te trimite la site-ul Ministerului Economiei unde ordonanţa se găseşte încă. Dar ea nu are cum să fie în vigoare de vreme ce ultimul act publicat