Criza datoriilor din zona euro, care a aruncat statele europene în a doua recesiune din 2008 încoace, a frânat revenirea pieţelor europene, ţinând pe loc şi bursa de la Bucureşti. Lumea financiară s-a rupt în două: SUA, Germania şi statele BRIC au revenit pe plus, în timp ce Italia, Spania şi Grecia s-au prăbuşit la noi minime.
Indicele BET, care urmăreşte evoluţiile celor mai importante zece companii listate pe bursa de la Bucureşti, este în prezent la mai puţin de 2% sub nivelul înregistrat pe 12 septembrie 2008, ultima zi bursieră anterioară prăbuşirii băncii de investiţii americane Lehman Brothers. Ziua de vineri, 12 septembrie 2008, este ultima zi în care investitorii din lumea întreagă au mai sperat că există soluţii la criza financiară şi că totul se va rezolva cu bine. A urmat un weekend de foc, în care autorităţile americane şi şefii marilor bănci de pe Wall Street au încercat să găsească soluţii pentru salvarea uneia dintre cele mai puternice patru bănci de investiţii din lume până la acea vreme. Negocierile au fost dure şi s-au întins până târziu în noapte, dar nu au adus soluţia sperată de toată lumea. Astfel că luni, 15 septembrie 2008, Lehman Brothers a depus actele pentru intrarea în faliment, iar bursele din întreaga lume s-au cutremurat. Falimentul Lehman Brothers a însemnat prăbuşirea sistemului financiar mondial, aşa cum fusese el până atunci. Toate măsurile luate de state, de băncile centrale care au pompat sute de miliarde de dolari şi de euro pe pieţe, nu au reuşit să oprească intrarea în recesiune a economiei globale şi ştergerea de pe bursele internaţionale a peste 40% din valoarea companiilor în doar câteva luni.
Căderea s-a oprit în februarie 2009, când majoritatea burselor au atins minime multianuale, dar revenirea a fost mult mai dificilă. Bursele din SUA, care au fost punctul de plecare al crizei