Deşeurile de la fabricile de îngrăşăminte din Ucraina, dar şi substanţele chimice ce ajung în râu de la depozite de chimicale de pe vremea URSS ar putea duce în orice clipă la o catastrofă ecologică de proporţii, atrag atenţia savanţii de la Academia de Ştiinţe.
Dezastrul ar putea avea urmări grave pentru moldovenii care irigă pământurile cu apă din Nistru, dar şi pentru sănătatea oamenilor, mai ales că mulţi o şi beau. Riscul catastrofei ecologice există de mai mulţi ani. În anul 2008, bunăoară, în timpul inundaţiilor în interiorul minei de deşeuri chimice din localitatea Kalush (Ucraina) au pătruns 500.000 de metri cubi de apă. Specialiştii au încercat să pompeze apa de acolo, dar nu au reuşit şi au abandonat lucrările. Experţii noştrii au aflat de acest pericol recent.
Săptămâna trecută, Centrul pentru Drepturile Omului a emis un comunicat în care atrăgea atenţia că „mina de 150 de metri adâncime, care pe timpul URSS era furnizor de chimicale, a devenit neîncăpătoare pentru deşeurile extrem de toxice depozitate aici. Din cauza supraîncărcării acesteia, barajele instabile de stocare ar putea ceda". Ieri, savanţii de la Academia de Ştiinţe a Moldovei au reluat subiectul, cerându-le şefilor ţării să abordeze problema la nivel oficial.
NU GĂSESC LIMBAJ COMUN
„Am încercat timp de zece ani să găsim limbaj comun cu deputaţii din Ucraina, dar nu prea au fost receptivi. Îmi explicau că pentru ei prioritar este râul Nipru, iar Nistru prezintă interes doar pentru hidrocentrale. O astfel de atitudine este total eronată. Dacă nu va fi preîntâmpinată catastrofa, mai multe oraşe vor rămâne fără apă. Poate sunt prea dur faţă de vecinii noştri, dar altfel nu putem salva râul Nistru", a declarat Ion Dediu, membru corespondent al AŞM.
Savantul a amintit de catastrofa din 1983, când a cedat barajul unui combinat de pesticide. „1,5 milioane de deşeuri au p
