Nu de puţine ori am profitat de datele de stare civilă ale artiştilor noştri pentru a-i evoca, pentru a-i readuce în atenţie, ca pretext pentru a ne ridica gândul la ei şi sufletul la opera lor. Centenarele sunt favorite, mai ales că pe la noi au obiceiul să treacă plutind uşor, drapate în discreţie. În cel mai bun caz îşi aminteşte cineva după câteva zile, săptămâni, după un an- doi, şi, ca să nu fie penibil, tace ori zice mărunt din buze.

Marele centenar al aces-tui an nu a trecut, încă. La 2 noiembrie se va împlini un secol de la naşterea lui Vasile Dobrian, un artist care încă se lasă descoperit şi înţeles. S-a născut la Sibiu, a studiat la Bucureşti şi a fost profesor la Iaşi, a practicat creaţia de avangardă, inclusiv în poezie. La licitaţia de postmodernism din acest an, Artmark a vândut o linogravură constructivist-cubistă de Vasile Dobrian cu 1,4 mii de euro, estimarea fiind pe la jumătate iar pornirea pe la o treime. Tot în acest an se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui François Gall, pictor francez de origine maghiară născut în România, larg vândut în licitaţii, la preţuri doar decente. La 25 octombrie se împlineşte un secol şi de la naşterea, la Nagyvarad, a lui Miklossy Gabor, pictor maghiar, născut în Ungaria de atunci şi trăitor în România de până acum, el plecând dintre noi la Kolozsvár, în 1998 decembrie 21. Din păcate, în româneşte aflăm despre el doar că "a fost un pictor român reprezentant al realismului socialist", restul informaţiilor fiind mai ales în limba maghiară, din care pricep doar ceva mai mult decât numele Oradei şi al Clujului.

Dar până la centenare confuze avem concrete aniversări chiar în aceste zile. Nu ştiu cum se face, dar în septembrie-octombrie s-a născut multă lume bună, mai ales artişti. Numai ieri, 13 septembrie, agenda ne vorbeşte de câteva aniversări, de naşterea mai multor artişti români importanţi. Cu o