Pragmaticii olandezi au ales stabilitatea la legislativele de miercuri. Nu doar că au confirmat politicile actualului premier, Mark Rutte, considerat un campion al austerităţii, dar acesta iese chiar mai puternic din alegeri.
”Este un mesaj puternic al alegătorilor. Nu au vrut să pedepsească partidele care aduc soluţii credibile”, estimează Piotr Kaczynski, analist la Centrul european de studii politice, citat de Le Figaro. Rezultatele sunt un semnal important şi pentru europeni, deoarece scrutinul olandez era considerat un barometru al sentimentelor antieuropene în statele membre.
Practic, liberalii au câştigat cele mai multe voturi din istoria de 65 de ani a partidului, făcând campanie pentru disciplină fiscală, taxe mai mici, o politică de imigraţie strictă şi pedepse cu închisoarea mai mari. Laburiştii în schimb au ieşit pe poziţia a doua, promiţând beneficii sociale mai mari, asistenţă medicală şi pentru cei mai săraci, o reformă a sectorului imobiliar şi protejarea muncitorilor.
În urma rezultatelor definitive, a reieşit că liberalii premierului Rutte au obţinut 41 de locuri din cele 150 ale Parlamentului, adică mai mult cu zece locuri decât la alegerile precedente, din 2010. Imediat în urma liberalilor sau VVD au venit laburiştii, cu 39 de mandate. Şi ei sunt în creştere: au obţinut cu nouă locuri mai mult decât acum doi ani. O alianţă între cele două partide–aşa numita coaliţie violet–roşul unora plus albastrul celorlaţi–ar însemna o majoritate consistentă. Până acum, Guvernul minoritar al lui Mark Rutte a fost dependent de ajutorul populiştilor lui Geert Wilders. De altfel, opoziţia acestuia faţă de noi măsuri de austeritate a şi dus la căderea Executivului.
”Primul Guvern pe care încercăm să-l formăm ar trebui să includă liberalii şi laburiştii”, a declarat Rutte la televiziunea publică. Premierul a mai indicat că refuză să coo
