Brătianu
O "matrice" urbană
…poate fi numită zona "Colţea", care, până la un moment dat, a purtat denumirea de bulevard, din care s-au dezvoltat câteva din cele mai importante artere ale Bucureştilor. Ulterior, a devenit "Bulevardul I.C. Brătianu", purtând numele aparţinătorului unei familii al cărei fiu, Ion C. Brătianu (1821 - 1891), a avut, alături de Nicolae Bălcescu şi Gheorghe Magheru, alţi reprezentanţi ai "generaţiei paşoptiste", rol un atât de important în emanciparea României moderne. Aceleiaşi misiuni, în noile contexte politice ale secolului XX, i s-a consacrat şi I.C. Brătianu (1864 - 1927), preşedinte al Partidului Naţional Liberal, în repetate rânduri Prim Ministru.
De fapt, evoluţia acestei zone s-a confundat cu însăşi istoria oraşului. Dacă, iniţial, aceste locuri erau acoperite de vii, învecinându-se cu mai multe mahalale ale oraşului: Sf. Gheorghe Vechi, prima mahala a Târgului Bucureştilor, care cuprindea o zona locuită de negustori, meşteşugari şi agricultori, "Sf. Sava", "Scaune" sau "Măcelari". Mahalaua Colţea s-a dezvoltat în jurul Bisericii Colţea, ridicată la mijlocul secolului al XVII-lea, iar întemeietorul ei poate fi considerat, pe drept, cuvânt, spătarul Mihail Cantacuzino (1640 - 1716) care a îndeplinit funcţii importante in Ţara Românească. Motivele care l-au făcut să ia asemenea iniţiative, consemnate pe inscripţia de pe una din construcţii: "Coprins de dumnezeiască râvnă, toate acestea foarte înfrumuseţate a făcut precum se vede, pentru mărirea şi slava lui Dumnezeu şi pentru veşnica pomenire a dumnealui şi a tot neamul dumnealui". De fapt, ctitoriile sale au fost nu numai pentru "mărirea" neamului său, ci a întregului oraş.
O "oază" -Biserica "Colţea"
Prima dintre aceste ctitorii a fost Biserica "Trei Ierarhi", ridicată în 1702, care, o vreme, s-a numit Mănăstirea Trisfetitele, pentru ca să rămână
