Introducerea „pregătitoarei“ s-a simțit și la nivel economic. În timp ce unii au avut de profitat, alții s-au trezit aproape în pragul falimentului.
Dacă în toamna lui 2010 doar unul din cinci copii de șase ani era înscris la școală, anul acesta lucrurile s-au schimbat radical: 98% din ei vor deveni, peste câteva zile, elevi. Ponderea celor înmatriculați în clasa întâi a rămas relativ aceeași, restul de 80% fiind înscriși în clasa pregătitoare, care a devenit, din 2012, prima clasă a învățământului primar obligatoriu.
Unii au acuzat autoritățile că, prin trecerea la educația preuniversitară cu 13 clase, desfășoară un experiment pe scară largă. „Doar o minte bolnavă poate gândi că cineva ar face experimente de acest gen“, afirma, la începutul anului, Daniel Funeriu, pe atunci ministrul educației. „Măsura a fost discutată încă din anul 2000, dar nimeni nu a avut curajul şi determinarea să o pună în practică. Cine se opune acestei schimbări se opune aducerii la școală a 20.000 de copii în vârstă de șase ani, care astăzi nu sunt cuprinși în învățământ“, mai spunea Funeriu. El arăta că o bună parte a acestor copii nu sunt urmăriți medical ori psihosomatic și riscau să eșueze din punct de vedere școlar. „Părintele“ clasei pregătitoare susținea că, dacă decizia ar fi fost luată în 2000, astăzi am fi avut în România circa 200.000 de copii mai bine pregătiți și o rată a abandonului școlar mult mai mică.
Afectați direct
Dincolo de posibilele efecte pozitive la nivel social, introducerea „clasei zero“ în structura învățământului obligatoriu a reprezentat o adevărată lovitură pentru unele afaceri. „Practic, am pierdut o serie de copii care ar fi rămas cu noi încă un an. Nu este ușor, aveam și noi un business plan care a fost dat peste cap“, explică Milena Timofte, directoarea grădiniței Discover Me, situată în zona Militari din Capitală. Ea spune că a