Absent la audierile din Senat legate de ocuparea funcției de președinte al Institutului Cultural Român (ICR), profesorul Andrei Marga a transmis o scrisoare în care este sumarizată viziunea sa asupra viitorului instituției. O viziune extrem de ambițioasă dar, în același timp, o viziune care se suprapune peste atribuțiile și obiectivele altor instituții culturale din România și care este imposibil de realizat cu actualul buget al ICR. ”Va trebui redefinit ceea ce-şi propune Institutul Cultural Român, căci “iniţierea, organizarea şi dezvoltarea capacităţii asociative…”, cum se spune în documentele institutului, nu sunt suficiente. În fapt, ICR ar trebui să aibă că scop major producerea de noi valori de cultură şi civilizaţie, reprezentarea şi promovarea culturii şi civilizaţiei poporului român în ţară şi în lume, luată în întregime. Deci, accentul se mută pe producerea de valori. ”, arată Andrei Marga, în scrisoare.
Sublinierea îmi aparține. Pentru că susținerea ”producerii de valori” intră în atribuțiile altor organisme din România – Centrul Național al Cinematografiei (CNC, în domeniul filmografiei) ori Administrația Fondului Cultural Național (AFCN, în domeniul culturii scrise, al artelor teatrale, vizuale, educației culturale, patrimoniului imaterial, arhitecturii etc.). Și, desigur, sub umbrela mai largă a Ministerului Culturii.
De asemenea, în privința conceptelor de ”cultură și civilizație”, Andrei Marga se oprește (în aceeași scrisoare) asupra unei viziuni mai extinse, care cuprinde și științele, economia, dreptul și tehnologia. Din nou, atribuții care intră în sarcina universităților și a institutelor de cercetare. ” În înţelegerea şi practicarea culturii din România, s-a rămas la o concepţie neoromantică ce lasă prea puţin loc ştiinţelor, economiei, dreptului şi tehnologiei în spaţiul culturii şi civilizaţiei. Dacă privim documentele ICR din an
