Printre voluntarii transilvăneni înrolaţi în armata română s-au numărat şi medici saşi, care au lucrat pentru serviciul de urgenţă.

S-au împlinit 135 de ani de la începerea Războiului de Independenţă a României (1877-1878), când armata română a uimit lumea prin curajul şi vitejia ei; 135 de ani, „vârstă" pe care o are şi ziarul „România liberă", implicat şi el în acele evenimente istorice... Astfel că, în 1878, „Telegraful român" nr. 103 (ce apărea la Sibiu) scria: „România liberă anunţă că ministrul de război cu cel al instrucţiunii publice din România a însărcinat pe librarul «Socec» cu publicarea unei ediţii a poeziilor lui Vasile Alecsandri închinate vitejiei ostaşilor români, pentru a se difuza gratuit acestora". Este vorba despre poeziile „Cântecul gintei latine" şi „Peneş Curcanul".

Presa vremii notează şi un alt amănunt inedit pentru zilele noastre: Israel Teller, profesor de limba ebraică la şcoala israelită din Bacău, a tradus în limba ebraică poeziile lui Vasile Alecsandri. Dar mai aflăm că „Peneş Curcanul" a apărut şi în traducere germană în „Allgemeine Zeitung" din Augsburg, precum şi în ziarul de limbă germană ce apare la Bucureşti. „Die Epoche", menţionând că s-a realizat acest produs editorial destinat vânzării în traducerea doamnei Carmen Sylva, beneficiarele încasărilor urmând să fie văduvele de război.

Poezia „Peneş Curcanul" a mai apărut în germană şi în Norddeutsche Allgemeine Zeitung.

Cărţi despre război

Războiului de Independenţă i-au mai fost dedicate numeroase volume, precum „Războiul Oriental" de A.P. Alexei şi Massim Popu, apărut la Graz, editor fiind Paul Ciselar, aceştia publicând şi o variantă ilustrată. Aflăm apoi şi alte amănunte interesante, precum faptul că I.P. Bancov a compus canţonetele „Soldatul român la Plevna", „Cercelaru", „Unchiul nepotului", „Călăraş", informaţii apărute în „Observator". Au fost