Când copilul nu doarme, de obicei nici mama şi nici tatăl lui nu se odihesc. Numai cine nu are copii nu îşi poate închipui cum cineva poate rezista după nopţi albe în şir din cauză că bebeluşul a plâns toată noaptea.
Cercetătorii australieni spun că este o idee bună să laşi copiii să plângă la culcare, ca parte a strategiei de a-i învăţa să doarmă singuri, în camera lor. Potrivit acestora, nu numai că părinţii vor reuşi în cele din urmă să se odihnească pe timpul nopţii, dar nici nu vor exista efecte negative pe termen lung în ceea ce priveşte traumatizarea psihica a copilului sau slăbirea legăturii afective între copii şi părinţi.
Una dintre metodele de a învăţa copilul să doarmă singur presupune ca părintele să vină lângă copilul care plânge după un anumit interval de timp, interval care creşte progresiv, astfel încât copilul să înveţe să se liniştească singur.
Cealaltă metodă presupune ca părintele să vegheze pătutul bebeluşului, stând pe un scaun, fără să ia copilul în braţe, iar distanţa dintre scaun şi pătuţul copilului să crească progresiv, până când copilul se obişnuieşte să adoarmă singur.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/studiu-lasam-sau-nu-copiii-sa-planga-la-culcare_1008098.html#ixzz26RIooi8Z
Citiţi şi ...:
Când copilul nu doarme, de obicei nici mama şi nici tatăl lui nu se odihesc. Numai cine nu are copii nu îşi poate închipui cum cineva poate rezista după nopţi albe în şir din cauză că bebeluşul a plâns toată noaptea.
Cercetătorii australieni spun că este o idee bună să laşi copiii să plângă la culcare, ca parte a strategiei de a-i învăţa să doarmă singuri, în camera lor. Potrivit acestora, nu numai că părinţii vor reuşi în cele din urmă să se odihnească pe timpul nopţii, dar nici nu vor exista efecte negative pe termen lung în ceea ce priveşte traumatizarea psihica a copil
