Studioul Moldova-Film sărbătorește astăzi 60 de ani de activitate, iar Uniunea Cineaștilor - jumătate de veac de la fondare. Deși sunt conștienți că pe timp de criză filmul e la coada priorităților statului, oamenii de creație speră că, după o perioadă lungă de stagnare, domeniul va fi reanimat.

În această seară, Studioul Moldova-Film va prinde din nou viaţă. Câteva platouri cu tehnică de filmare de altădată vor fi amenajate chiar în curte. Forfotă mare va fi şi în sala de festivităţi. Actori în costume de epocă vor alerga de colo colo, tehnicienii vor instala luminile, iar clacheta va anunţa dubla întâi. Pe ecran vor rula imagini surprinse în anii de aur, invitaţii vor rosti discursuri de felicitare.

După acest scenariu se va desfăşura ceremonia aniversară, în cadrul căreia mai multe personalităţi din domeniu vor fi decorate cu distincţii de stat. Printre acestea se numără atât veterani ai cinematografiei naţionale, precum Marcel Chistruga, Victor Bucătaru sau Valeriu Jereghi, cât şi tineri regizori ca Igor Cobileanski, Sergiu Prodan şi Virgil Mărgineanu. Pentru cea mai înaltă distincţie, Ordinul Republicii, a fost propus documentarul „Aria" despre celebra soprană Maria Cebotari şi, implicit, realizatorii filmului - regizorul Vlad Druc şi scenaristul Dumitru Olărescu.

Scenă din filmul „Tunul de lemn"

„RISCĂM O IMAGINE DISTORSIONATĂ ÎN LUME"

Parte a unei adevărate industrii subvenţionate de stat în perioada sovietică, filmul moldovenesc a fost lăsat de izbelişte în anii grei de după independenţă. Studioul de stat Moldova-Film, unde a început totul, a fost trecut la autofinanţare şi se descurcă din închirierea platourilor şi proiecţiile de la Cinematograful Odeon. Cele private fac mai mult publicitate sau scurtmetraje, care necesită investiţii mici, şi scot din când în când câte un film în coproducţie.

„Ca şi sportul, cinemato