În țara în care bolnavii de cancer cheltuie anual circa 40 de milioane de euro pentru tratamentul în străinătate, alternativa privată locală a demarat puternic
Cât costă salvarea unei vieți? Pare o întrebare meschină, însă și mai meschină este situaţia în care o viaţă se pierde din cauza lipsurilor financiare sau a unei alternative. Pe lângă prevenţia deficitară, acestea ar fi cele două cauze care plasează România în fruntea UE privind îmbolnăvirile şi mortalitatea în diferite forme de cancer. Majoritatea românilor diagnosticaţi cu această maladie costisitoare, al cărei tratament ajunge şi la 20.000 de euro pe lună, fac rost de bani pentru a merge în străinătate după ce îşi mediatizează cazul. Cei mai norocoşi fie au banii necesari, fie obţin aprobare din ţară pentru tratamentul în străinătate, care ar putea fi ulterior decontat. „Ajutorul CNAS este teoretic, pentru că, de cele mai multe ori, rămâne fără bani şi finanţează doar tratamentele din ţară, care presupun înscrierea pe o lungă listă de aşteptare“, spune Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
Privatul nostru, mai ieftin
Nu de puţine ori, în apelurile bolnavilor am auzit că au nevoie de bani pentru deplasarea la spitale precum Anadolu din Turcia, AKH din Viena sau Nürnberg Klinik din Germania. Numai la Anadolu merg anual aproximativ 2.400 de români, iar reprezentanţii centrului vor să aibă în România o prezenţă fizică, fără intermediari. Operatorii privați au sesizat nevoia de alternativă locală și au investit, în ultimii trei ani, circa 90 de milioane de euro în centre oncologice în care, după spusele lor, oferă acelaşi tratament ca acela în străinătate, însă mai ieftin.
„Radioterapia nu este decontată de CNAS, dar partea bună este că aceste costuri sunt de două-trei ori mai mici decât în străinătate, unde se adaugă
