15-04-1989.14:53:49. Hillsborough. 96. Între 10 şi 67 de ani. 766. 2 surori. 3 perechi de fraţi. Tată şi fiu… 2 taţi care n-au mai apucat să fie taţi. Şi David Cameron. Omul care a făcut o plecăciune

…Pelicula curge. 36 mm… Imagini color. Sonor. Comentariu BBC. “Este momentul în care Poliţia începe să scoată spectatorii pe teren”. Zoom pe ceas. 3:06 PM. Zoom pe arbitru. Ray Lewis. Opreşte meciul. E momentul în care toţi îşi dau seama că ceva tragic se petrece… Din rolă curg lacrimi. Mari. Sărate… Prim plan cu fani întinşi pe iarbă, copii cu faţa ascunsă în mîini, femei care aleargă brownian, fără noimă…

… “You’ll never walk alone”. Aşa scrie. Sub, o listă. 96 de morţi. 21 de ani, 17 ani, 24 de ani. Rezumat. 96 de morţi între 10 şi 67… Două surori, trei perechi de fraţi, un tată şi un fiu. A, şi doi viitori taţi… N-au mai apucat… Vorbeşte Jerry. Cine-i Jerry? E preşedintele “Hillsborough Justice Campaign”. Vindem tricouri, postere. Adunăm bani pentru victimele victimelor. Ştiţi că trei dintre ele au avut nevoie, anul acesta, de consiliere psihologică chiar dacă de atunci au trecut mai bine de două decenii? Văd morţi, aud voci. Îi simt pe cei dragi, care-i strigă”…

Liverpoolul era un pol al huliganismului

Aşa era. “Heyselul” fusese mai ieri, oraşul colcăia de crime, de prostituate. Bad reputation. Rola toarce. Vorbeşte Terry. Cine-i Terry. Reporter la “The Sun”. “Nu exista autostradă directă Liverpool – Sheffield, aşa că lumea a întîrziat mult. În plus, pe M62 erau 13 puncte de lucru. 13!!!. Zoom pe chipul lui Aldridge. John Aldridge, 83 de meciuri pentru “cormorani”. “Cînd am sosit la teren, cu două ore înainte, nu era nimeni. Lumea nu ajunsese încă. Ceva nemaiîntîlnit!”. Apoi, cozi. Cozi uriaşe. Camera merge de la un capăt la celălalt al şirului indian. Unul? Sînt zeci de şiruri indiene. Privirea pe ceas. Captură video de pe o cameră de sup