Incapacitatea Romaniei de a atrage fondurile europene, de a evita suspendarea temporara a platilor sau amenintarea intreruperii lor este, pana la urma, o problema de competenta. Intuitiv, toata lumea este de acord cu acest lucru, dar cum anume functioneaza competenta, ce ar trebui facut ca lucrurile sa functioneze bine, nu stie nimeni.
Suntem si nu suntem vinovati ca avem probleme la acest capitol. Suntem vinovati ca nu facem fata corect unor exigente de eficienta administrare a banului comunitar. Multi vad, in primul rand, interesul personal si mai putin interesul de grup. La noi, kilometrul de autostrada poate costa de cateva ori mai mult decat la altii, iar unii au muncit pentru perfectionarea altora mai mult de 24 de ore pe zi. Poate acestea sunt exceptii, cert este, insa, ca ni se pot reprosa aceste lucruri.
Nu suntem vinovati pentru ca sunt si situatii in care unii au pus interesul comunitar mai presus de interesul personal. Au fost atenti la cheltuirea banilor si sunt pe cale sa faca lucruri utile nu doar cetatenilor europeni de pe aceste meleaguri, ci si celor din Occident.
Europa ne trateaza la gramada, impunand prin noi insine (reprezentanti ai nostri de aici si de acolo care cred ca stiu ce inseamna calitatea) exigente de ultima ora, unele chiar aberante. Spre exemplu, lucruri care se convin in discutiile din grupul de management unii cer sa fie transformate in metodologii si proceduri, numai ca sa justificam ca s-au luat decizii in sedinte, ca nu au fost simple discutii - ceea ce este doar birocratie, nu munca. Altfel nu este valabila sedinta.
Desteptii - poate, incompetenti - sigur
Asemenea exigente, asemenea "biruri" nu a vazut nici o tara pana acum. Replica ar putea fi: "dar hoti ca la voi" nu sunt in nici o tara - si multi si smecheri. Raspunsul este simplu: nu toti sunt hoti iar omul nevinova